Rolul comunicării în schimbarea comportamenului nutrițional pentru promovarea unei vieți sănătoase

Se spune că „mâncarea nu este mâncare până când nu este mâncată”. A parafraza, „un comportament nu este un comportament până nu este adoptat”.

În medie, în țările dezvoltate (în special în SUA), populația generală consumă prea puține legume, fructe, cereale integrale bogate în fibre, lapte degresat, produse lactate, și fructe de mare. În schimb, se mănâncă prea mult zahăr, grăsimi solide, cereale rafinate și sare.

Încă din 2009, Organizația Mondială a Sănătății a raportat cei 10 factori de risc pentru sănătate din țările cu venit ridicat, 7 dintre factori fiind hipertensiunea arterială, supraponderea și obezitatea, inactivitatea fizică, hipercolesterolemia, dieta scăzută în fructe și legume și consumul semnificativ de alcool. Ceea ce oamenii mănâncă depinde de factorii individuali, de interacțiunile interpersonale și de mediul în care apare comportamenul de declanșare a acțiunii de a mânca. Comunicarea legată de nutriție trebuie făcută printr-o intervenție la mai multe nivele, care să promoveze susținut schimbarea comportamentală. Aceste intervenții fac referire la nivel individual, social și la nivelul componentelor mediului. Pentru a avea o comunicare eficientă pe teme de nutriție, aceasta trebuie să includă specificațiile audienței țintă, obiectivele comportamentale, mesaje strategice și un plan de execuție.

Renumiți profesori americani care activează în sistemul de Sănătate Publică au propus un schelet care arată că sănătatea populației este influențată de atributele și interacțiunea dintre oameni și mediu. În acest cadru, subiecții au fost analizați prin 3 nivele: câmpul individual, rețeaua socială și comunitatea. Aceste nivele se întrepătrund, cuvintele-cheie care fac legăturile între acestea fiind reprezentate în tabelul următor.

Importanța gustului

Din păcate, pentru majoritatea persoanelor, mâncarea care este gustoasă tinde să fie cea cu un nivel ridicat de grăsimi, zahăr și sare. În mediul mâncării descris astfel ca toxic, aceste alimente sunt mai ușor accesibile și la preț relativ rezonabil, de aceea oamenii tind să le cumpere. Preferințele acestor gusturi de obicei sunt în conflict cu sfaturile nutriționale. Majoritatea acestor sfaturi sunt bazate pe dovezi asupra rezultatelor de lungă durată a unei diete sănătoase, prin care se reduc riscurile de îmbolnăviri și anumite boli. Totuși, pe lângă gust, preferințele consumatorilor pentru anumite tipuri de mâncare sunt conectate la accesibilitatea de pe piață.

Costul, conveniența și auto-eficacitatea

Acești factori afectează alegerea mâncării și consumul de mâncare. Importanța relativă a acestor factori variază de la un individ la altul și se poate schimba în timp. Factorii fac referire la economiile familiei, timpul disponibil în cumpărarea și pregătirea mâncării. Ce se poate observa este faptul că în perioada șomajului și a prețurilor ridicate, de exemplu, este rezonabil de așteptat o canalizare a atenției populației spre cumpărăturile care au un preț ieftin.

Oamenii preferă diete, nu alimente sau nutrienți

O problemă suplimentară este aceea că mesajele promovate se concentrează adesea pe un singur obiectiv. Mediul este saturat de mesaje nutriționale centrate asupra condițiilor speciale de sănătate. Oamenii sunt informați să consume o dietă pentru reducerea riscului cardiovascular, sau a prevenției cancerului, sau bineînțeles, să piardă din greutate. Alte mesaje se focusează pe un singur nutrient particular, de exemplu consumul de vitamina C, D sau fier, sau evitarea carbohidraților. Aceste mesaje postate și publicate, de la materialele referitoare la sănătatea publică până la etichetele alimentare ale ambalajului, neglijează faptul că majoritatea oamenilor nu mănâncă pentru a reduce riscul unei boli, ci consumă în schimb un grup de alimente care se referă în mod obișnuit la „dieta” lor.

Conștient sau inconștient, oamenii își deschid rezervorul lor vast de informații al experienței personale legată de consumul alimentar de fiecare dată când se decid să cumpere, prepare și să consume mâncare. Când o informație nouă legată de nutriție apare în conflict cu ceea ce ei cunosc despre mâncare (în funcție de preferințele lor), aceasta duce la un proces de hotărâre a informației de a le modifica sau nu alegerile. O provocare legată de această proliferare a sfaturilor de nutriție este aceea că atunci când vine vorba de mesaje de sănătate acceptăm sau respingem informațiile în funcție de experiența noastră și, mai ales, de ceea ce cunoaștem.

Acestea fiind spuse, în timp ce TV-ul, revistele și Internetul reprezintă cea mai frecventă sursă de informații legat de nutriție, consumatorii clasează dieteticienii, doctorii specialiști și asistentele ca fiind totuși cele mai credibile surse.